ANAF: Precizãri asupra reglementãrilor fiscale referitoare la educația timpurie

0

Cu privire la proiectul de act normativ privind unele mãsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal și prorogarea unor termene, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor, prin care se propune suspendarea aplicãrii dispozițiilor art. 25 alin. (4) lit. i1) – i2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificãrile și completãrile ulterioare, precizãm urmãtoarele:

În practicã, așa cum au semnalat atât contribuabilii interesați/organizațiile profesionale interesate de accesarea facilitãții fiscale privind educația timpurie, cât și organele fiscale, și chiar parlamentari, noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor din cel puțin urmãtoarele motive:

· nu sunt definite categoriile de unitãți eligibile care oferã servicii de educație timpurie, conform legislației în vigoare, în condițiile existenței unei multitudini de categorii furnizori de educație timpurie (ex.: unitãți alternative de învãțãmânt: Montessori, Waldorf, „after-school”-uri, cluburi ale copiilor etc.), cu forme diferite de organizare juridicã (ex.: asociații, fundații, societãți);
· nu sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, în condițiile în care în practicã existã o multitudine de categorii de servicii furnizate pentru educație timpurie;
· nu este prevãzutã modalitatea de suportare/decontare de cãtre angajator a cheltuielilor cu educația timpurie și nici documentele justificative corespunzãtoare;
· nu este specificatã modalitatea de fracționare a plafonului de 1.500 lei/copil între angajatorii pãrinților si/sau între angajatorii aceluiași pãrinte;

· nu este prevãzutã modalitatea de calcul pentru plafonul creditului fiscal, în corelație cu perioada de calcul/declarare a impozitului pe profit (trimestrial/anual); cazul angajatorilor care înregistreazã pierdere;

Mãsurile fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 au un caracter discriminatoriu prin raportare la diferite categorii de angajați care au alți angajatori decât persoanele juridice plãtitoare de impozit pe profit, cum sunt: plãtitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, plãtitorii de impozit specific unor activitãți sau instituțiile publice, precum și în cazul angajatorilor care obțin venituri din activitãți independente, cum ar fi: profesii liberale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale.

O altã problemã legatã de aplicarea mãsurilor fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 se referã la faptul cã atât taxa pe valoarea adãugatã, cât și accizele sunt impozite indirecte reglementate la nivelul Uniunii Europene prin directive care sunt obligatorii pentru toate statele membre și în cazul acestora nu se pot acorda alte facilitãți fiscale decât cele prevãzute în mod expres de respectivele directive.

Scãderea cheltuielilor cu educația timpurie din taxa pe valoarea adãugatã datoratã sau din accizele datorate contravine regulilor de funcționare a acestor impozite, astfel cum sunt stabilite de legislația europeanã în domeniu. Potrivit art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicatã, ca urmare a aderãrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementãri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faþã de dispoziþiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În același timp, Parlamentul, Preºedintele României, Guvernul și autoritatea judecãtoreascã garanteazã aducerea la îndeplinire a obligaþiilor rezultate din actul aderãrii.

Totodatã, menționãm faptul cã Legea nr. 239/2020 a fost adoptatã fãrã a fi precizate sursele de finanțare pentru mãsurile fiscale instituite și fãrã a prezenta niciun fel de estimãri asupra impactului bugetar la momentul adoptãrii. Conform estimãrilor ulterioare ale Ministerului Finanțelor, mecanismul actual de scãdere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lunã pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei, ceea ce ar presupune o creștere a deficitului bugetar cu 0,4 pp, pânã la 7,56% din PIB, cu impact atât din perspectiva spațiului fiscal restrâns determinat de mãsurile curente de susținere și stimulare economicã pe fondul pandemiei Covid-19, cât și din perspectiva procedurii de deficit excesiv în care se aflã România, ajustarea fiscal-bugetarã fiind o condiție necesarã pentru accesarea fondurilor alocate țãrii noastre din Mecanismul pentru Redresare si Reziliențã.

Nu în ultimul rând, Ministerul Finanțelor lanseazã un apel la dialog deschis cãtre reprezentanții Senatului României și ai Camerei Deputaților și își exprimã disponibilitatea de a oferi asistențã în vederea rectificãrii prevederilor Legii nr. 239/2020, astfel încât aceasta sã fie clarã, echitabilã și aplicabilã.

LIKE.

Leave A Reply