Raportul de țară pentru România, publicat de Comisia Europeană

0

Comisia a publicat rapoartele de țarăîn care analizează principalele provocări socioeconomice cu care se confruntă fiecare stat membru. În cazul României, au fost realizate progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară.

Foto: seap.ro

Rapoartele de țară se axează pe patru dimensiuni: durabilitatea mediului, creșterea productivității, echitatea și stabilitatea macroeconomică.

Pentru prima dată, rapoartele evaluează progresele înregistrate de statele membre în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, evidențiind politicile macroeconomice și de ocupare a forței de muncă care pot contribui la realizarea acestora. Rapoartele analizează, de asemenea, provocările și oportunitățile care decurg pentru fiecare țară din tranziția climatică și cea energetică. În aceeași ordine de idei, ele identifică domeniile prioritare care ar trebui să beneficieze de ajutor din partea Fondului pentru o tranziție justă.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Vestea bună e că dezechilibrele din UE sunt în scădere. Statele membre ar trebui să valorifice această tendință pozitivă și să continue reformele astfel încât economia noastră să fie viabilă pe termen lung. Ele trebuie să reducă nivelul datoriei, să stimuleze productivitatea și să facă investițiile adecvate pentru a asigura o tranziție justă către o economie durabilă și favorabilă incluziunii. Astăzi prezentăm și o analiză specifică a provocărilor legate de durabilitatea mediului, menită să ajute statele membre să facă tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic.”

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „În ciuda faptului că rata de ocupare a forței de muncă în Europa este astăzi cea mai ridicată din istorie, inegalitățile persistă. Trebuie să facem mai mult pentru a garanta o mai mare egalitate consolidând dimensiunea socială a semestrului european și punând integral în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale, luând măsuri precum propunerea unui cadru privind salariul minim echitabil, consolidarea Agendei pentru competențe și îmbunătățirea Garanției pentru tineret. Este o condiție de care depinde succesul tranziției noastre ecologice și digitale, în măsură să garanteze faptul că nimeni nu va fi lăsat în urmă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Astăzi, facem un prim pas în sensul consacrării durabilității ca element central al politicilor și acțiunilor economice ale UE. Rapoartele de țară din 2020 monitorizează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și includ o secțiune dedicată durabilității mediului. Acest lucru este coerent cu accentul pus în cadrul semestrului european pe aspectele economice și sociale și pe corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Reducerea nivelurilor datoriei publice și private este inegală și, cu toate că deficitele de cont curent au fost în mare măsură corectate, excedentele mari rămân un motiv de îngrijorare.”

Principalele constatări ale rapoartelor de țară

Obiectivul Pactului ecologic european este ca Europa să devină primul continent care să atingă obiectivul neutralității climatice până în 2050. Rapoartele de ţară conțin o analiză consacrată aspectelor de durabilitate a mediului. Ele analizează evoluția reformelor și a nevoilor celor mai stringente în materie de investiții, în sectoare precum cel energetic, al transporturilor și al construcțiilor, iar concluziilor lor pot ghida acțiunile de politică întreprinse de statele membre în concordanță cu această prioritate.

Rapoartele de țară evidențiază faptul că, în ceea ce privește ratele șomajului, persistă diferențe semnificative de la un stat membru la altul, în timp ce rata sărăciei și a excluziunii sociale continuă să scadă pe fondul condițiilor bune de pe piața muncii. Prin urmare, va fi esențial să se pună în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale astfel încât tranziția climatică și cea digitală să fie juste și echitabile din punct de vedere social.

Creșterea productivității rămâne problematică, mai ales în lumina schimbărilor demografice. Nivelul insuficient al investițiilor, îmbătrânirea forței de muncă, deficitul de personal calificat și neconcordanța dintre oferta și cererea de competențe frânează creșterea potențială.

Persistă diferențe foarte mari între statele membre din punctul de vedere al situației datoriei și al provocărilor în materie de durabilitate. Deficitele publice ale țărilor din UE au început, în medie, să fie din nou în creştere, inversând tendința de scădere din ultimii ani. Nivelurile actuale ridicate ale datoriei publice reprezintă o sursă de vulnerabilitate în unele state membre.

Integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU

Una dintre noile caracteristici ale semestrului european constă în integrarea ODD. Fiecare raport de țară include acum o evaluare sintetică a progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește realizarea ODD, precum și o anexă specifică în care sunt prezentate rezultatele în materie de ODD ale fiecărui stat membru și tendința care se poate observa în ultimii cinci ani. În ansamblu, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește aproape toate cele 17 ODD.

În următorii ani, vom continua să aprofundăm și mai mult analiza pentru a monitoriza îndeplinirea ODD și a asigura tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Identificarea domeniilor prioritare care ar putea beneficia de finanțare din partea Fondului pentru o tranziție justă

Tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic trebuie să fie echitabilă și justă din perspectivă socială. Rapoartele de țară se concentrează asupra regiunilor și sectoarelor celor mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Ele includ o analiză a provocărilor cu care se confruntă statele membre în contextul tranziției și prezintă domeniile prioritare care ar trebui să beneficieze de sprijin din partea Fondului pentru o tranziție justă, astfel încât, în eforturile UE de a atinge obiectivul neutralității climatice, nimeni să nu fie lăsat în urmă.

Progresele înregistrate în materie de reforme

Perspectiva economică incertă subliniază importanța reformelor de consolidare a creșterii potențiale. Rapoartele de țară evaluează progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice adresate fiecărei țări (RST), care sunt orientări personalizate de politică pe care Comisia le oferă în fiecare an statelor membre.

Concluziile rapoartelor de țară arată că, mai ales în domeniul serviciilor financiare și al politicilor active pe piața forței de muncă, recomandările adoptate în 2019 au fost în general puse în aplicare. Rata de implementare a reformelor s-a menținut la un nivel scăzut în sectoare precum concurența în domeniul serviciilor și asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice.

În ansamblu, statele membre au realizat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a aproximativ două treimi din recomandările formulate de când a fost lansat semestrul european, în 2011.

Corectarea dezechilibrelor macroeconomice

În concluziile rezultate în urma acestor bilanțuri aprofundate, cuprinse în rapoartele de țară pentru statele membre în cauză, se constată că:

Grecia, Italia și Cipru se confruntă în continuare cu dezechilibre excesive;
Germania, Irlanda, Spania, Țările de Jos, Franța, Croația, Portugalia, România și Suedia se confruntă în continuare cu dezechilibre;
Bulgaria nu se mai confruntă cu dezechilibre.
Orientări actualizate pentru ocuparea forței de muncă

Etapele următoare

Consiliul urmează să poarte discuții cu privire la rapoartele de țară și la rezultatele bilanțurilor aprofundate. Comisia va discuta cu Parlamentul European pe marginea sintezei constatărilor din rapoartele de țară. În lunile următoare, Comisia va purta discuții cu statele membre pentru a afla opiniile parlamentelor, ale guvernelor, ale partenerilor sociali și ale altor părți interesate de la nivel național cu privire la analiza prezentată în rapoartele de țară și la concluziile acestor rapoarte.

În luna aprilie, statele membre ar urma să își prezinte programele naționale de reformă, care detaliază prioritățile de reformă structurală, și programele de stabilitate (pentru țările din zona euro) sau programele de convergență (pentru țările din afara zonei euro), în care sunt prevăzute strategiile lor bugetare multianuale.

Comisia își va prezenta propunerile pentru un nou set de recomandări specifice fiecărei țări în primăvara anului 2020.

LIKE.

Leave A Reply