REFORMA FISCALĂ: TOT ce trebuie să știi despre MODIFICĂRILE propuse la Codul Fiscal

0

Reforma fiscală vizată prin modificările la Codul Fiscal are în vedere, printre cele mai importante puncte, reducerea cotei TVA din 2016, introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CAS și CASS, schimbarea modalității de impozitare a microîntreprinderilor, reducerea cotei unice, scăderea accizelor, impozitarea clădirilor în functie de destinație și elminarea taxei pe stâlp.

Planul de relaxare fiscala pentru Romania 2016-2020

Planul de relaxare fiscala pentru Romania 2016-2020

Privitor la Taxa pe Valoare Adăugată, se dorește revenirea la nivelul mediu din UE

Propuneri de modificări legislative

– Reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% în prezent la 20% începând cu 1 ianuarie 2016
– Reducerea cotei de TVA pentru carne, pește, legume și fructe de la 24% în prezent la 9% începând cu 1 ianuarie 2016
– Introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016
– Reducerea cotei TVA de la 20% la 18% începând cu 1 ianuarie 2018

Argumente pentru reducerea TVA

– România este a 5–a ţară din UE, în ceea ce priveşte cota standard de TVA (24%), după Ungaria, Danemarca, Croaţia şi Suedia;
– Încasările din TVA se situeaza sub creşterea nominală a VAB;
– Cota efectivă a TVA este mult sub cota medie legală;
– Consumul privat a crescut, în medie, cu 1% anual în 2011 şi 2012, deşi veniturile salariale reale s-au majorat în medie cu 2%;
– Frauda fiscală din TVA a fost mai mare după majorarea TVA, respectiv de la 3,4% din PIB în 2010 la 6,3% din PIB în 2012, după care s-a redus la 5,7% din PIB în 2013;

Contribuțiile sociale de stat, o măsură pentru locuri de muncă și dezvoltare

Propuneri de modificări legislative

– Introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CAS și CASS de la 1 ianuarie 2016
– Eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016
– Introducerea obligației de plată a CAS și CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri
– Majorarea sumei neimpozabile lunare avute în vedere la stabilirea impozitului pe venitul din pensii începând cu 1 ianuarie 2016
– Reducerea contributiei de asigurări sociale la angajat de la 10,5% la 7,5% de la 1 ianuarie 2017
– Reducerea contributiei de asigurări sociale la angajator de la 15,8% la 13,5% de la 1 ianuarie 2017

Argumente pentru introducerea modificărilor legislative

– Existenţa unor presiuni fiscale asociate nivelului ridicat al contribuţiilor de asigurări sociale, suportate atât de angajat, cât şi de angajator;
– Sistemul românesc de impozitare a muncii acţionează ca un factor descurajator pentru ocuparea forţei de muncă şi pentru stimularea mediului de afaceri;
– Rata participării pe piaţa muncii cu forme legale este scăzută; se estimează că aproape 1,1 mil. salariaţi sunt în economia ascunsă.

Impozitarea microîntreprinderilor, o impozitare pentru locuri de muncă

Propuneri de modificări legislative:

1. Stabilirea unei cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi, după cum urmează:
a) 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv;
b) 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
c) 3% + 1530*) lei trimestrial, pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi;
d) 3%**) pentru microîntreprinderile care nu se încadrează în prevederile lit.a) sau lit.b), si care se află într-una din următoarele situații înscrise în registrul comerțului sau în registrul ţinut de instanţele judecătoresti competente, după caz: (i) dizolvare urmată de lichidare; (ii) inactivitate temporară; (iii) nedesfăsurarea de activităţi.

2. Modificarea pragurilor
a) 75.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2017
b) 85.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2018;
c) 100.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor începând cu anul 2019.

Argumente pentru susţinerea microîntreprinderilor

– Microîntreprinderile reprezintă 78,3% din totalul societăţilor comerciale active, realizând o cifră de afaceri de numai 2,4%, din totalul cifrei de afaceri realizate de societatile comerciale din Romania.
– Forţa de muncă angajată în microîntreprinderi reprezintă 14% din totalul salariaţilor din societăţile comerciale care depun bilanţuri contabile.
– 47,2% din microîntreprinderi inregistrau pierdere neta la 31.12.2013.
– Microîntreprinderile – aproape în totalitate cu capital autohton – vor fi mult mai interesate pentru corectitudine în afaceri şi reducerea economiei ascunse.

Cota unică, asigurarea competitivităţii pe piaţa unică europeană în condiţiile adoptării monedei Euro

Propuneri de modificări legislative

– Reducerea cotei de impozit pe profit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019
– Reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019
– Reducerea cotei de impozit pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019.

Argumente pentru susţinerea cotei unice

Modificarea comportamentului mediului de afaceri prin:
– Extinderea bazei de impozitare;
– Creşterea gradului de conformare voluntară la plata obligaţiilor bugetare;
– Creşterea recuperării arieratelor.

Relaxare fiscală
– Rolul stimulativ al reducerii impozitării directe asupra muncii şi capitalului
– Transferul de resurse de la buget către populaţie şi societăţi are un efect multiplicator în economie, generând venituri superioare la buget din alte impozite şi taxe (asigurări sociale, TVA)

Accize, un sistem mai simplu şi mai eficient

Propuneri de modificări legislative

Diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorină, benzina fără plumb şi benzina cu plumb), astfel:
– Scaderea cu 20% a accizei la motorina ( de la 1897,08 lei / 1000 litri la 1518,04 lei / 1000 litri);
– Scaderea cu 18,62% a accizei la benzina fara plumb ( de la 2035,40 lei / 1000 litri la 1656,36 lei / 1000 litri);
– Scaderea cu 16,28% a accizei la benzina cu plumb ( de la 2327,27 lei / 1000 litri la 1948,23 lei / 1000 litri)

Reasezarea nivelurilor accizelor pentru alcool și băuturile alcoolice.
– Scaderea cu 15,38% a accizelor pentru bere ( de la 3,9 lei / hl / 1 grad Plato la 3,3 lei / hl / 1grad Plato)
– Scaderea cu 70% a accizelor la vinuri spumoase ( de la 161,33 lei / hl produs la 47,38 lei / hl produs) si cu 77,7% pentru bauturi fermentate spumoase (de la 213,21 lei / hl produs la 47,38 lei / hl produs)
– Scaderea cu 30% a accizelor pentru alcool etilic (de la 4738,01 lei / hl alcool pur la 3306,98 lei / hl alcool pur)

Eliminarea din sfera de impozitare atât a titeiului din productia internă cât si a produselor care în prezent se regăsesc la Capitolul II „Alte produse accizabile”: cafea, bijuterii, confectii din blănuri, autoturisme etc.

Argumente pentru susţinerea măsurii

– Scăderea consumului la carburanţi, băuturi alcoolice, etc cu influenţe negative asupra veniturilor bugetare, dar şi asupra indicatorilor macroeconomici.
– Apariţia fenomenului de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre cum ar fi Ungaria şi Slovenia (unde se restituie o parte din accize) sau Bulgaria, care are un nivel redus de taxe.
– Discrepanţele constatate între veniturile bugetare colectate şi costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităţilor.

Impozite şi taxe locale, întărirea autonomiei locale şi încurajarea investiţiilor

Argumente pentru introducerea modificărilor legislative

– Eliminarea discriminării generate de sistemul fiscal actual în funcție de natura juridică a contribuabilului, în care destinația clădirii poate fi rezidențială sau comercială;
– Reducerea sarcinilor administrativ-fiscale pentru contribuabili;
– Încurajarea investițiilor;
– Întărirea autonomiei locale, acordând autorităților locale posibilitatea să stabilească politica fiscală locală ținând cont de propriile necesități de proiectare bugetară;

Impozitul pe clădiri
– Cota impozitului pe clădiri rezidențiale va fi cuprinsă între 0,08 % 0.2%, față de cota actuală 0,1 %;
– Cota impozitului pe clădiri nerezidențiale, va fi cuprinsă între 0,2%-1,3%;
Impozitului pe teren:
– Pentru terenurile situate în intravilan au fost introduse limite minime și maxime, pe ranguri de localități și zone.
Impozitul pe mijloacele de transport:
– S-a introdus posibilitatea de scutire sau reducere a impozitului pe mijloacele de transport agricole folosite exclusiv în domeniul agricol.

Competențe ale consiliilor locale:
– Pot majora, pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan, impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500%;
– Pentru terenul agricol din extravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv, se poate majora impozitul pe teren cu până la 500%.

Impozit pe dividende, o măsură pentru o profitabilitate reală

Propunere de modificare legislativă
Eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016.

Argumente pentru eliminarea impozitului pe dividende:

– Eliminarea dublei impuneri economice, la nivelul companiei si actionarilor
– Companiile listate la Bursa de valori București (BVB) ar deveni mai atractive, indicele BET ar reveni la valorile înregistrate înainte de criza financiară, putând chiar să atingă noi maxime.
– Se va îmbunătăţi guvernanţa corporativă, acţionarii urmărind reflectarea reală a rezultatelor economice şi financiare.
– Companiile mari nu-si vor mai externaliza profitul, iar IMM-urile vor renunta la tendintele de comportament evazionist (diminuarea bazei de impozitare prin inregistrarea de cheltuieli fictive).
– Eliminarea impozitului pe dividende va conduce la cresterea incasarilor din impozitul pe profit.

Impozitul pe constructii, cresterea investitiilor private in Romania

Propunere de modificare legislativă:
Eliminare a impozitului pe construcții începând cu 1 ianuarie 2016

Argumente pentru susţinerea măsurii:
cresterea investitiilor companiilor private existente în Romania cu efecte pozitive asupra pieței muncii
creșterea competitivității pentru companiile din Romania

Efectul cumulat al propunerilor și cel defalcat pe fiecare propunere legislativă în parte poate fi consultat în materialul atașat: Prezentare Cod Fiscal

LIKE.

Leave A Reply